Marketing pentru industrii tehnice cu ciclu de vânzare mediu și lung

Ai un produs bun, experiență tehnică serioasă și clienți care revin. Și totuși, marketingul parcă nu prinde. Ai încercat ce ai văzut că fac alții, câteva campanii, poate un site nou, poate un om care postează regulat, iar la finalul anului tot nu vezi legătura dintre ce ai cheltuit și clienții care chiar contează. De multe ori, problema se vede cel mai clar când compari marketingul cu ce spune echipa de vânzări. Marketingul raportează trafic și cereri. Vânzările spun că oamenii care sună nu prea sunt cei cu care se pot semna contracte. Uneori, problema apare mai devreme, în felul în care marketingul a fost gândit pentru procesul real de cumpărare. Se întâmplă fiindcă produsul tău se cumpără altfel decât spun sfaturile generale de marketing, iar cele mai multe sunt gândite pentru produse simple, de larg consum, cumpărate repede.

Articolul e pentru afacerile din zona tehnică, unde între momentul când cineva aude de tine prima dată și momentul în care cumpără pot trece luni sau chiar mai mult: construcții, energie, producție, imobiliare, arhitectură, logistică, industrie, software pentru afaceri. Sunt domenii diferite, în care decizia de cumpărare se ia în moduri diferite, iar de aici decurge mare parte din ceea ce are sens să faci în marketing. Ideea care le leagă e simplă: în industriile tehnice, marketingul se construiește în jurul felului real în care se ia decizia de cumpărare, al oamenilor implicați și al etapelor prin care trece până la contract. Le vedem pe rând.

Multe dintre afacerile acestea nu sunt „doar B2B”. Un producător de componente vinde către alte afaceri, dar unul de mobilă sau ferestre vinde și direct către oameni. O afacere de logistică lucrează cu afaceri, și, totodată, cu un om care se mută dintr-un oraș în altul. Un ERP se vinde afacerilor, iar dacă are și o aplicație pentru publicul larg, ajunge la persoane fizice. Așa că întrebarea utilă nu e dacă vinzi B2B sau B2C, ci cine cumpără, cine folosește, cine influențează și cine aprobă.

Chiar și atunci când vinzi către o afacere, decizia o iau tot oameni, iar fiecare are propria miză. Un director care alege un furnizor își pune în joc timpul, banii afacerii și reputația lui internă. Un proprietar care își cumpără o casă ia una dintre cele mai încărcate decizii din viața lui. De aici vine și o nuanță pe care sfaturile generale o ratează: în deciziile cu miză mare, criteriile tehnice și financiare merg mână în mână cu încrederea, cu reputația furnizorului și cu riscul perceput al unei alegeri greșite. Un director poate avea toate specificațiile în față și tot să amâne, dacă nu are destulă încredere că echipa aceea va răspunde când apare o problemă. Cifrele contează enorm. La fel contează senzația că nu rămâne singur după semnarea contractului. Asta explică de ce, în industriile acestea, brandul, reputația și relația cântăresc mult, dincolo de fișa tehnică.

În afaceri cu materiale de construcții, producție industrială și echipamente, cumpărătorul e cel mai des o altă afacere, un constructor, un dezvoltator, un alt producător, dar poate fi și o persoană fizică, atunci când vorbim de ferestre pentru casă sau mobilă la comandă.

Ce schimbă mult marketingul aici e că mulți vând prin distribuitori, dealeri sau magazine de bricolaj, nu direct către clientul final. Ajungi să comunici deopotrivă cu clientul final, indirect, și cu cei care te vând mai departe, iar pe aceștia din urmă trebuie să-i sprijini activ. Ai nevoie de o recunoaștere de brand care să le ușureze lor conversația cu clientul și de materiale pe care partenerii să le poată folosi. Când o afacere trece de la vânzare directă la vânzare prin parteneri, marketingul se schimbă, fiindcă echipa de vânzări trece de la a vinde produsul la a atrage și a sprijini parteneri, iar asta cere alt fel de comunicare.

Partenerul care cumpără de la tine se pricepe, de multe ori, foarte bine la categorie și compară serios înainte să decidă. Pe el îl convingi câștigându-i încrederea, oferindu-i predictibilitate și suport, dar și cu dovezi: proiecte documentate, certificări, date. Mesajele generale frumoase nu au greutate în fața lui dacă nu se susțin concret. Conversia durează adesea săptămâni sau luni, iar ce funcționează poate porni de la un site care explică limpede gama și procesul, la care adaugi conținut tehnic pe care oamenii îl caută când se documentează, prezență la evenimentele de industrie, o relație cu presa de nișă și materiale pe care distribuitorul le poate folosi cu propriul client, cu beneficii clare pentru el și pentru clientul lui final.

Aceeași afacere din energie poate avea două fețe complet diferite. Una rezidențială, care vinde panouri unui om pentru casa lui, unde decizia poate fi mai rapidă decât în proiectele industriale și e legată în principal de economie, de investiția inițială, de perioada de recuperare și, atunci când există, de posibilitățile de finanțare. Proprietarul vrea, de regulă, să înțeleagă simplu investiția, economia posibilă și ce înseamnă ea pentru casa și familia lui. Una industrială sau instituțională, care vinde parcuri fotovoltaice unor fabrici sau primării, unde decizia durează luni, trece prin mai mulți oameni, iar siguranța alegerii se învârte în jurul recuperării investiției, al finanțării, al conformității și al garanțiilor de funcționare pe termen lung.

Greșeala care apare la o afacere cu ambele modele e ca partea industrială să comunice, din obișnuință, ca cea rezidențială. Când îi vorbești unui director de fabrică în același limbaj în care i-ai vorbi unui proprietar de casă, conversia dezamăgește, pentru că omul acela caută cu totul altceva. Partea industrială are nevoie de conținut care educă și construiește încredere, de materiale care susțin discuția de vânzare și imaginea omului care decide, de răspunsuri pregătite pentru obiecțiile care revin mereu, pe preț, pe finanțare, pe birocrație. Practic, e vorba de două strategii separate, cu mesaje, canale și ritmuri diferite.

Un dezvoltator imobiliar vinde, de obicei, către oameni care iau una dintre cele mai mari decizii din viața lor. Chiar dacă în acte apare un singur cumpărător, decizia se ia rar de unul singur: intră partenerul de viață, familia, banca prin finanțare și, în unele cazuri, un consultant sau un agent. E o achiziție cu încărcătură emoțională mare, ancorată în siguranță, în liniște, în statut și în felul în care omul își imaginează viitorul, dar cu o componentă rațională la fel de serioasă, legată de preț, credit, locație și termen de livrare.

Imobiliarele se vând și direct, și prin agenții și portaluri, așa că prezența în locurile unde caută oamenii contează la fel de mult ca propriul site. Cumpărătorul poate fi pentru locuință proprie sau investitor, iar mesajele trebuie să vorbească fiecăruia. Conversia durează mult, iar reputația proiectului și a dezvoltatorului lucrează în fundal tot acest timp. Reputația cântărește aici enorm, fiindcă într-o decizie atât de mare orice semn de neîncredere îndepărtează cumpărători. Ce ajută e un brand credibil, dovezi și transparență, o relație bună cu presa, prezența în portaluri și pe canalele proprii, campanii, plus materiale care ajută atât cumpărătorul direct, cât și agențiile care vând mai departe.

La un birou de arhitectură sau de proiectare, clientul cumpără felul în care gândești și rezolvi, iar asta definește și felul de a vinde. Poate fi o persoană care își face o casă sau o afacere care ridică o hală, iar contractul e, de obicei, unic pentru fiecare proiect, adaptat nevoii lui.

În procesul de cumpărare întâlnești frecvent două situații. Unii nu știu încă exact ce vor, caută idei și inspirație și nu s-au hotărât nici cât să investească. Alții au cercetat deja, știu ce vor și au nevoie doar de o ofertă și de cineva în care să aibă încredere. Marketingul trebuie să vorbească ambelor: să dea idei și context primei situații, și să fie ușor de găsit și de contactat pentru a doua. Se vinde mult prin recomandări și prin portofoliu, iar credibilitatea se construiește arătând proiecte reale, felul de a lucra și oamenii din spate. Echipa e adesea mică, iar fondatorul e chiar cel care prestează serviciul, așa că brandul lui personal cântărește mult. Aici se vede bine cât ajută ca omul tehnic din echipă, arhitectul, inginerul, specialistul, să arate public cum gândește, fiindcă asta convinge mai mult decât orice material de prezentare.

Un ERP sau o soluție IT pentru afaceri se vinde B2B, deși, dacă are și o aplicație pentru publicul larg, poate ajunge și la oameni. Ce e specific aici e că funcționalitățile capătă sens abia când sunt legate de problema concretă pe care clientul încearcă să o rezolve: informații împrăștiate în mai multe aplicații, rapoarte făcute cu greu, aceleași date introduse de mai multe ori, lipsa unei imagini clare asupra afacerii. Un marketing care vorbește despre problema aceea ajunge mai departe decât cel care înșiră caracteristici.

La un astfel de produs, decizia se ia rar de o singură persoană. Poți avea un manager operațional care vrea soluția, un IT-ist care verifică integrarea, un om de la financiar care cere să vadă costul total și un fondator care se întreabă cât va dura până când echipa chiar o va folosi. Fiecare are nevoie de suficiente argumente pentru partea de decizie pe care o evaluează, iar marketingul are aici un rol pe care sfaturile generale îl trec cu vederea: să dea fiecăruia ce-i trebuie ca să spună „da” în interiorul echipei. Se vinde direct, prin demonstrații, uneori prin parteneri sau integratori. Clientul e adesea un fondator sau un manager sătul de haosul operațional, dar căruia îi e teamă de efortul și de riscul unei implementări. Înainte de orice, marketingul trebuie să reducă teama aceea, arătând procesul, sprijinul și exemple de afaceri care au trecut prin același drum.

Câteva lucruri revin în toate afacerile astea, și tocmai ele fac diferența față de marketingul de larg consum.

Se cumpără cu încredere construită în timp, rareori dintr-o singură atingere comercială. Cel mai probabil, nimeni nu vede o reclamă la un parc fotovoltaic sau la un ERP și cumpără a doua zi. Omul aude de tine, te caută, te verifică, revine peste câteva săptămâni, întreabă pe cineva, mai citește. Poate trece prin mai multe puncte de contact și poate reveni de mai multe ori la informațiile despre afacerea ta, înainte să decidă. Pâlnia rămâne utilă ca model de măsurare, însă traseul real al cumpărătorului e adesea mai puțin liniar. Pentru tine, asta înseamnă să construiești o prezență constantă, care rămâne utilă între campanii și între momentele active de cumpărare.

Cumpărătorul are nevoie să ducă decizia mai departe, nu doar s-o ia el. În multe afaceri, omul convins de tine trebuie apoi să convingă pe altcineva: directorul trimite un studiu de caz mai sus, financiarul cere un calcul de recuperare a investiției, inginerul vrea documentația tehnică, achizițiile cer certificările. Un marketing bun îi pune la îndemână exact aceste materiale, fiindcă ele sunt cele care mișcă decizia în interiorul organizației. Aceeași logică merge și în vânzarea prin parteneri: prezentarea pe care distribuitorul o poate folosi cu clientul lui face parte din marketingul tău.

Vrei să fii acolo, în mintea omului, chiar în momentul în care apare nevoia. Deciziile astea pornesc de la un declanșator concret: fabrica vede că a crescut costul cu energia, dezvoltatorul pornește un proiect nou, un fondator hotărăște că e soluțiile digitale actuale nu se mai potrivesc, cineva schimbă un furnizor care a început să dea rateuri. Când vine momentul acela, vrei să fii printre numele care îi vin în minte, iar asta se construiește din timp, cu o prezență care leagă brandul de situațiile în care apare nevoia.

Și, la fel de important, disponibilitatea contează la fel de mult ca memorabilitatea. În construcții, producție sau echipamente, faptul că oamenii au auzit de brand nu rezolvă singur nimic, dacă nu găsesc distribuitorul, nu pot cere oferta, nu există documentația, partenerul nu știe bine produsul sau nimeni nu răspunde repede la o cerere. Marketingul nu se termină la comunicare, ci ține și de locurile și momentele în care cineva chiar poate cumpăra de la tine.

Peste toate, marketingul aici se construiește pe termen lung, cu așteptări pe măsură. Într-o afacere în care contractul se închide în șase sau douăsprezece luni, o parte dintre activitățile de marketing trebuie evaluate pe același orizont. Dacă judeci prea devreme, doar după click-uri și reacții, riști să oprești exact ce ar fi adus rezultate. Contează cererile potrivite, oportunitățile reale, relațiile și contractele, măsurate prin ritmul propriu al afacerii tale. Aici marketingul și vânzările trebuie să urmărească împreună și câte dintre cererile venite merită duse mai departe.

Tot ce e mai sus rămâne la nivel de principii generale, valabile pentru întreaga categorie de afaceri tehnice cu ciclu lung de vânzare. Afacerea ta are, însă, specificul ei, cu marja, clientul, resursele și felul ei de a vinde, iar marketingul care funcționează pornește din realitatea concretă a afacerii.

Înainte să alegi canalele, merită să răspunzi la câteva întrebări: cine cumpără, cine mai participă la decizie, ce trebuie să se întâmple între primul contact și contract și ce informații, dovezi și interacțiuni îi trebuie cumpărătorului pe drumul acela. De aici se construiesc mesajele, conținutul, canalele și instrumentele pentru vânzări.

La Pinpoint, colaborările încep exact din realitatea afacerii, de la clientul tău și de la felul real în care se ia decizia de cumpărare și abia apoi ajung la marketing. Iar, dacă urmează o lansare, o extindere sau un moment cu miză, un proiect coordonat leagă strategia de execuție.

Dacă vrei să construiești marketingul pornind de la felul în care funcționează și vinde afacerea ta tehnică, hai să stăm de vorbă.

Întrebări de la antreprenori

Diferența vine din felul în care se cumpără. În construcții, energie, producție, imobiliare, arhitectură, logistică sau software, decizia durează, implică de multe ori mai mulți oameni, se sprijină pe încredere construită în timp și presupune o miză mare. Marketingul trebuie gândit pentru un traseu lung, în care oamenii se documentează, compară, revin și au nevoie de dovezi înainte să aleagă, spre deosebire de achizițiile rapide de consum.

Pe același orizont pe care se ia decizia. Semnalele timpurii, precum cereri mai potrivite, creșterea căutărilor de brand sau implicarea unor afaceri relevante, pot apărea înaintea contractelor. Oportunitățile și contractele urmează, însă, ritmul real al ciclului de vânzare. De aceea evaluezi calitatea cererilor și a oportunităților, nu doar traficul, și te uiți la cât de multe dintre cererile venite chiar merită duse mai departe.

Cel mai bine, în jurul aceluiași obiectiv: oportunități pe care vânzările le pot închide. Marketingul aduce cererile potrivite și materialele care ajută cumpărătorul să înainteze, iar vânzările dau înapoi informația despre ce fel de cereri se transformă în contracte. Când cele două se uită la aceleași cifre, dispare situația clasică în care marketingul raportează multe cereri, iar vânzările spun că doar câteva erau reale.

Conținutul care îi ajută să decidă și să convingă mai departe în afacerea lor: studii de caz cu cifre, documentație tehnică, calcule de recuperare a investiției, certificări, răspunsuri la obiecțiile care revin, exemple de implementare. Mai puțin conținutul pur promoțional, mai mult cel care reduce riscul perceput și dă fiecărui om implicat în decizie ce-i trebuie.

Comunici, în paralel, cu clientul final și cu partenerii care vând produsul tău. Ai nevoie de recunoaștere de brand, care ușurează conversația partenerului cu clientul și de materiale pe care el le poate folosi direct: prezentări, fișe, argumente, exemple. Practic, o parte din marketingul tău e făcut ca partenerul să vândă mai ușor produsul tău, nu pe al concurenței.

Da, dar altfel decât la volum mare. Când clienții potențiali sunt puțini și valoarea unui contract e mare, volumul mic de căutări nu exclude SEO. Contează dacă oamenii potriviți caută soluția, problema sau specificațiile relevante și dacă o parte dintre aceste căutări pot deveni oportunități comerciale. Într-un asemenea context, SEO poate avea sens economic chiar și fără trafic mare.

Marketingul industrial e felul de a promova produse și servicii tehnice vândute către alte afaceri: materiale de construcții, echipamente, componente, utilaje, soluții pentru producție. Se deosebește de marketingul de consum prin felul în care se cumpără, fiindcă decizia durează, trece de obicei prin mai mulți oameni, se sprijină pe specificații, certificări și dovezi, și presupune o miză mare. Pune accent pe conținut tehnic, pe relația cu distribuitorii și partenerii, pe prezența la evenimentele de industrie și pe materiale care susțin echipa de vânzări.

Vezi și